My No Sugar Battle

0211_dulciuri

Avem noi fetele, dar nu numai fetele, slăbiciuni multe și mărunte. Una dintre acestea ar fi dulciurile. Zahărul se găsește în multe produse pe care le consumăm zilnic. Evident, e greu să nu consumi zahăr defel, dar e posibil să eviți să îl consumi în surplus.

Am citit recent un articol despre o cunoscută doamnă din mass media care povestea despre secretele ei de frumusețe. Unul dintre secrete este că doamna nu mai consumă zahăr de peste 15 ani și se simte perfect cu asta. Și m-a intrigat această informație. Am început să mă gîndesc cum e posibil să bei ceaiul și cafeaua fără zahăr, să nu mănânci ciocolate, bomboane și biscuiți și să nu înnebunești :))

Targul_de_Dulciuri_la_Iulius_Mall_Timisoara_049

Am mai citit cîteva articole despre avantajele și dezavantajele consumului de zahăr și am decis să fac și eu acest pas. Dar nu doar din cauza multiplelor dezavantaje ale consumului de zahăr. Așa s-a întîmplat că, din motive de sănătate, trebuie să consum cît mai puțin dulce sau să nu îl consum defel.

Și uite-mă la a 11 zi fără zahăr în ceai, fără bomboane, ciocolate, ape carbogazoase și înghețate. Uneori mai mănânc cîte un biscuit care e un pic dulce.

WxVVlf

Cea mai grea perioadă, în această așa-zisă luptă, a fost acele primele 3-4 zile pînă te acomodezi. Unsprezece zile nu e o perioadă lungă, dar mă mîndresc cu aceste zile. Acum îmi este mai ușor, nu mă mai întind după zahăr ca să îl pun în ceai, nu vreau să consum bomboane sau alte tipuri de dulciuri și uneori doar gîndul la ceva dulce mă dezgustă.

Cred că fiecare ar trebui să încerce măcar o dată în an, timp de o lună, să renunțe la zahăr. E minunat!

no-sugar-wooden-brooch2_large
P.S. Zahărul este socotit drept un drog. Cei care spun că sunt dependenți de zahăr sau de alte tipuri de substanțe și obiceiuri, cercetătorii spun că dependența e doar în mintea noastră. Dacă vrei să te lași de un obicei prost începe să te dezobișnuiești de acesta mai întîi în capul tău, apoi fizic.

P.P.S. Să aveți o iarnă dulce*!

*la figurat

Tu, munte, tot ai mamă?

Exact 2 săptămîni în urmă, cam pe la ora asta îmi pregăteam bagajele în camera mea din pensiune pentru a reveni în Chișinău. Deși eu trecut 14 zile, impresiile și acum sunt viu colorate. Îmi amintesc cu câtă tristețe în ochi părăseam acel loc minunat unde ne-am petrecut 3 zile minunate.

Pe data de 18 septembrie, 60 de tineri din diferite colțuri ale țării au pornit spre Durău, România, unde a avut loc Academia Tinerilor Integri organizată de Mișcarea Civică ”Tinerii Moldovei”. Ne-am adunați toți veseli și voioși pentru o călătorie memorabilă. Însă pînă a urca în autocar și a părăsi capitala pe 3 zile, am decis să facem o faptă bună și anume să apărăm strada pietonală. Așa cum eram toți grămadă, ne-am așezat pe asfaltul încă cald de după amiază și am început să ne apărăm drepturile de pietoni.  Multă lume a vrut să treacă peste noi, însă nu au avut succes. Am fost mulțumiți de noi cînd am văzut că s-a implicat și poliția în procesul acesta. Deci se poate! Am fost și mai mulțumiți cînd au venit la noi trecători de rînd și ne-am mulțumit pentru ceea ce facem.

IMG_6530

PC : diez.md

Acum vreau să vă rog ceva! Și vă rog să luați asta în serios!
VERIFICAȚI DACĂ AȚI LUAT PAȘAPORTUL ATUNCI CÎND PLECAȚI PESTE HOTARE!
Eu, de exemplu, în ziua aia am fost mai căscată. Cînd deja să ne pornim, Veronica își amintește că nu și-a luat pașaportul. Poate e din cauza că undeva în subconștient refuz ideea de a avea hotare între pămîntul dintre Nistru și dincolo de Prut.

După mai bine de 7 ore de mers cu autocarul, la 5:30 dimineața ne-am văzut ajunși la Durău. La 8:30 eram deja în picioare și mâncam, pentru că ne aștepta o zi plină de lucruri interesante.

A doua zi a fost cea mai interesantă pentru că pe parcursul ei am avut cea mai tare experiență din viața mea. Pentru prima dată în viața mea am urcat un munte. 1904 metri altitudine, peste 7 ore și peste 20 de km de mers. Ca să urci un munte trebuie să dispui de multă voință, răbdare și încredere în sine. La mine acestea au venit pe rînd pentru că la o bucată de drum am zis că las baltă ideea pentru că nu mai puteam fizic să urc. Dar tot depinde de ceea cu cine ești în momentul în care urci un munte, iar Tinerii Moldovei sunt oameni pozitivi și plini de forță care datorită încurajărilor am reușit cu toții să ajungem pe vîrful Toaca.

ceahlau_june10_42toacadinjghcuhotar

Vezi cel mai înalt punct din fotografie? Eu am ajuns acolo! Și tu poți să ajungi acolo! Sunt munții mei, ai tăi și ai noștri.

10301458_10152669246663077_6361837688751728159_n

Duminică, fiind ultima zi din minunata noastră călătorie, ne-am trezit toți cu dureri de mușchi însă mai fericiți și plini de viață. Am avut o zi plină de surprize, cursuri, veselie, dispoziție bună și momente care le vom ține minte încă mult timp. Vreau să mulțumesc aparte organizatorilor pentru donația de cărți. M-am ales cu niște cărți de aur.

Și uite că la ora asta eram deja în autocar, în drum spre Chișinău. Obosiți evident, dar nu într-atît de obosiți încât să nu putem juca niște jocuri interesante sau să cîntăm, să spunem glume sau să discutăm experiențele.

Nu vom fi niciodată obosiți să luptăm pentru ceea ce a fost mereu al nostru!

10645119_789685151095485_1933924067800997654_n

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul primit din partea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Casei de avocatură Țucă, Zbârcea și Asociații.

Zero şase sau zero şapte

portabilitatea-numerelor-orange-moldcell

Sursă foto

Începând cu 1 iulie, orice abonat al telefoniei mobile are posibilitatea să migreze la un alt operator păstrându-şi numărul de telefon.
Această informaţie am citit-o practic oriunde. Pe reţelele de socializare, pe bloguri, pe site-urile de ştiri. S-a început un feedback foarte mare, multe mesaje, comentarii, link-uri. Am citit tot ce e posibil şi imposibil despre portabilitate şi vreau să expun nişte analize sau observaţii făcute de mine pe baza le ceea ce am citit.

Încep cu ce am citit pe bloguri. Despre protabilitate au scris Dimex, Eugen Luchianiuc, Cristina EvtodiiDumitru Munteanu, Corneliu Gandrabur, Nicolae Apostu, Valeriu Tihai. Cel puţin aşa rezultate mi-a dat Google.

În primul rînd am găsit o însemnare din 2011( în iulie 2011 a fost aprobat Programul de implementare a portabilităţii numerelor în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2013 elaborat de către ANRCETI) pe blogul lui Valeriu Tihai ce dă un sondaj preventiv (click View Results) care arată  ce vor face abonaţii dacă va fi posibilă portarea, adică la ce operator se vor schimba.

Deja cînd a fost lansată portabilitatea am găsit alte însemnări.

Prima zi a fost indisponibil numărul special al celor de la Moldcell care nu peste mult timp a fost soluţionată, conform însemnării Portabilitatea văzută prin ochelarii violeţi  şi s-a scris despre nemulţumirea utilizatorilor faţă de ceea că de ceva timp abonaţii Moldcell plătesc 4 % comision la reîncărcarea contului prin terminal, conform altei însemnări po blogul lui Dimex.

Aveţi, presupun, întrebări de genul : „ Cît va costa acest serviciu?” şi „Cum lumea o să afle că mi-am schimbat operatorul?”. Răspunsuri am găsit aici : gratuit şi v-a fi un ton distinctiv care o să anunţe de faptul că persoana pe care tocmai o suni e în altă reţea deja.

Sfaturi importante am citit într-o postare de pe blogul lui Nicolae Apostu. Unul ar fi că este important să ştim să cheltuim toţi banii pe care îi avem pe cont înainte de portare căci nu se poate de transferat banii pe care ai în cont de la un operator la altul.

Un dezavantaj al acestei portabilităţi este că orice bonus oferit de către operatorul terţ, nu poate fi transferat în momentul portării. Deci, dacă aveţi n  ani în reţeaua X, care vă ofereau bonusuri pe parcursul anilor, aceştea  vor dispărea, atît anii cît şi bonusurile,  odată ce vă transferaţi la reţeaua Y,  cel puţin aşa am citit aici.

Nu-mi place ce a făcut Moldcell în spotul lor publicitar  E timpul pentru libertate, au dat în lumină proastă pe cei portocalii şi i-au etichetat ca „limitat”, se întreabă cît de loială este concurenţa?

Moldcell au 5 spoturi publicitare despre portabilitate, Orange are 1 despre portabilitate şi 2 spoturi unde la urmă se adaugă informaţia despre portabilitatea numerelor. Orange în acel 1 spot şi două jumătăţi de spot nici pe departe nu a pătat  nici reputaţia sa, nici a concurenţilor. Aici un mare respect pentru asta. Ceea ce nu mi-a mai plăcut la Moldcell e faptul că ăştea încleie pe tot ce găsesc, uşile de la intrare în bloc, staţii, stîlpi, afişe despre ofertele lor şi portabilitate.

Despre nemulţumirea conţinutul spoturilor publicitare Moldcell am mai găsit şi aici.

Dar sunt nemulţumită şi de Orange. Ca să fie clar. Eu pot să intru pe pagina de FB a Moldcell şi să las pe wall-ul lor orice părere despre serviciile lor. Citiţi şi voi şi vedeţi. Ei nu se tem de părerile oamenilor, de problemele care au apărut la clienţi şi aceştea sunt nemulţumiţi şi de multe multe altele, inclusiv şi acele postări cu cuvinte de bine. Ei răspund la orice postare pe wall şi încearcă, cel puţin prin comentarii asta am observat, să ajute clienţilor săi.
Ce se întîmplă la Orange? Ei sunt mai hîtri şi au blocat wall-ul. Să vreau eu tare să le zic părerea mea nu pot să o fac decît prin mesaj sau pe site-ul help.orange.md. Am avut o discuţie cu cei de la Orange pe FB, ei mă tot redicţionau pe help.orange.md, doar că acolo timp de 10 zile este o întrebare şi 7 răspunsuri, la categoria „Portabilitate”, dintre care 3 de un utilizator – helper, 2 de Orange, unul se jăluie pe cenzurare şi altul e cel care întreabă. Cîîîîîîît feedback, cîte păreri şi opinii (sarcasm dacă şeva). Încep să cred că aeştea de la Orange se tem de critică şi păreri.
De aceea le zic bravo celor de la Moldcell că au avut curajul să lase wall-ul pentru ca utilizatorii să se simtă liberi în exprimare, chiar dacă aceştea îi fac cu ou şi cu oţet aproape peste fiecare postare.

Deci, pînă cînd scorul e de 1:1.
Mergem mai departe.

Eu căutînd pe Google ” orange + portabilitate” şi „moldcell + portabilitate” am primit multe link-uri, dar care într-adevăr are informaţie despre ce îmi trebuie am găsit 22.

15 dintre aceste link-uri conţin chiar în titlu cuvîntul „Moldcell”
3 link-uri conţin chiar în titlu cuvîntul „Orange”
3 link-uri conţin chiar în titlu ambele cuvinte,  „Orange” şi „Moldcell”
Facem totaluri?
Moldcell 
+
5 video (poate fi şi în minus)
15 link-uri
wall-ul deschis
oferte atrăgătoare

afişe încleiate aiurea
nu au acoperire în toate satele din MD
concurenţă neloială

Orange
+
1 spot(poate fi şi în minus asta)
concurenţă sănătoasă
3 link-uri
acoperirea mai bună

wall-ul blockat pe FB
ofertele nu sunt atît de atrăgătoare

Am făcut şi un sondaj să aflu la ce operator se vor transfera abonaţii din momentul în care au aşa posibilitate.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 150 de respondenţi, care trebuiau să răspundă la o singură întrebare :  La ce operator aţi dori să faceţi portabilitate?
Rezultatele au fost următoarele :

sondaj

Cifrele vorbesc de la sine şi nu necesită multă explicaţie.

În final aş vrea să vă propun să citiţi despre cum Unite ar putea fi marele cîştigător în această „luptă”.

orange-moldcell
Sursă foto

După un an de facultate. Cum e să fii student?

Am un obicei prost. Mi se adună o mulțime de fapte și chestii, care interesante care nu prea, care mai revoltătoare , care mai vesele, și nu le postez aici. Și apoi uit. Mai în scurt, asta a fost un fel de introducere.

Ca atare m-am pornit eu să scriu despre altceva.

Deci, ca să vă faceți niște idei despre ce eu vreau să vă vorbesc, am să încep cu niște detalii care au avut loc cam prin septembrie 2012.

Era sfîrșit de august. Am venit în Chișinău să văd rezultatele de la admitere, între timp am scris o cerere ca să pot sta la cămin și de aici și s-a început coșmarul. Am trecut 3 etape de concurs, chipurile, ca să pot ajunge să am loc de trai în cămin. Și nici la o etapă nu mi s-a oferit cazare, asta luînd în considerare că doar mama lucrează și suntem 2 copii studenți în familie. Mama mea credea că eu stau la cămin ”po șuriku” la o prietenă, de fapt eu stăteam la gazdă căci nu avem unde trăi. În fiece zi mă suna să vadă dacă mi s-a mai dat cămin sau nu. Cînd deja trecuse aproape o lună, deci era sfîrșitul lui septembrie, mama mea nu a mai rezistat. A venit în Chișinău ca să rezolve problema asta pentru mine. Țin să menționez că mai niciodată nu îmi rezolv problemele mele prin părinți și mai ales prin oameni care să mă ajute să ajung undeva sau să rezolv ceva. Dar…aici deja mama s-a implicat. A apelat la un vechi prieten de al ei, care într-un final a organizat ca totuși cererea mea să ajungă pe masa Domnului de la Departamentul Social (fiindcă de fiecare dată cînd mergeam să văd cui i s-a oferit cămin, cererile mele se pierdeau, simplu nu erau în teancul cela de cereri).
Ok, ajung eu la cămin, cu chiu cu vai și văleleu. Vă imaginați că trebuie să faci un astfel de drum, de la universitate la orășelul studențesc de colo iar la universitate și de acolo deja la cămin plus că de fiecare dată pierzi cîte jumate de oră minimum pentru a sta în rînd și pentru a te clarifica cu oamenii care ar trebui să știe lucrul lor. Adic pierzi jumate de zi. Bine că mai știam cît de cît unde tot asta se află. Ce face un biet copil care idee nu are unde naiba se află orășelul studențesc și toată prostia asta?
Și se întreabă, la ce bun a fost așa bătălie pentru cămin, ca să văd într-un final că la jumate lui octombrie căminul nici pe aproape nu era plin cu studenți? Ce așteaptau, ce tot întindeau cu ”concursurile” lor de două capiși? Așteptau bani! Așa cum i-au văzut de la oamenii care nu au nici o atribuție cu Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării și totuși trăiau în cămin(căminul Nr. 6 e pentru studenții de la această facultate!) și de la acei care au format aici familii videteli.

Bine, trecem la un alt caz din viața mea de student.

În luna ianuarie am aflat despre programul EMERGE. Am început să fac totul să particip la acest program. Documente, scrisori, traduceri și așa mai departe. Era acolo așa un document ca să completez : Learning Agreement, care trebuie semnat atît de facultatea mea cît și de Host University. Mă duc eu la decanat, ca doamna decan să îmi semneze documentul în cauză. Reacția ei? A țipat la mine și la Cristina (colega mea, ambele mergem cu programul EMERGE) fiindcă ea nu știe despre ce noi vorbim și după cum s-a exprimat decana ”ce porcărie îmi intindeți mie să semnez”. Ne-a trimăs hăt departe la doamna de la Departamentul Relații Internaționale, ca această doamnă să ne spună că de fapt decana trebuie să semneze asta. Păi și întrebarea e, pentru ce naiba stă femeia asta la conducerea facultății dacă ea idee nu are ce înseamnă să se comporte ca atare cu studenții, să vorbească frumos și ce tipuri de programe de mobilitate există în cadrul universității. Despre asta atunci am scris și un status pe făisbuc.
Profii bat în clopote că studenții nu fac nimic și suntem lenoși și nu aplicăm la nici un proiect ca atunci cînd într-adevăr vrei să pleci să faci în altă parte studiile ți se bagă repejor bețe-n roată. 

Țin să mai menționez că doamna de la EMERGE din Iași mă asigura că cei de la decanat trebuie să știe despre programul ista, că pe panoruile informative trebuie să existe informație despre programul ista și pe site-ul universității trebuie să fie informația dată. 
1. Fetele de la decanat împreună cu decana nici idee nu aveau despre EMERGE
2. Zilnic trec pe lîngă panoul informativ al facultății, informație despre acest program nu a fost niciodată. 
3. Site-ul universității e cu toane. Cînd îi place atunci se deschide cînd nu – nu. Ar trebui să număr cîte zile pe an se deschide normal site-ul usm.md .

Și acum la o altă situație.

Cînd studenților se face permis în cămin acolo scrie așa :
Eliberat – data, și 
Valabil pînă la – 01.07.
De ce nu am pus data la ”eliberat” pot explica tare bine. Eu am avut eliberat permisul mult mai tîrziu decît 1.09. Inițial m-au trimis în căminul 8, acolo în camera nu mai țin minte ce număr akazîvaetsea locul era deja ocupat. Și am mai stat încă vreo 2 săptămîni fără cămin. La eliberat e scris data de 13.09. De facto am început a trăi în cămin aproape de sfîrșitul lui septembrie. Și acum tadadam. Cel mai interesant ce se întîmplă în ultima perioadă cu mine. 
1.07 – după permis eu trebuie să eliberez locul din cămin. Eu am practică 3 săptămîini din vară. Unde îmi propun aeștea să trăiesc? Ok, îmi propun tot în cămin să stau, DAR, trebuie să plătesc o sumă în plus. 
Ca să ne clarificăm pe rînd. Eu pot să stau pînă la 1 iulie însă facultatea îmi dă să fac practică, ceea ce reiese că eu trebuie să stau încă 2 săptămîini din iulie, adică pînă la 15 iulie eu am nevoie să stau încă în Chișinău (examenele s-au terminat pe 21.06., din 24.06 noi trebuia să începem practica). De ce ar trebuie să fiu pusă la așa măsuri ca faptul că trebuie să plătesc aceste 2 săptămîini din  iulie pentru a sta în cămin, nu din cauza că așa mi-i a sta, de altfel demult îmi luam de aici tălpășița, dar tot din cauza că eu am practică. De ce direcția facultății nu are grijă ca studentul chiar să învețe și nu să se gîndească unde să trăiască. Ziceți că prea dramatizez, la sigur ziceți asta. Păi pentru că încă nu v-am spus toate detaliile. 
Pentru a beneficia de 10 luni de trai în cămin eu plătesc 1800 lei. Deci lunar iese 180 de lei. Acum, pentru o lună de vară ca să trăiești în cămin trebuie să plătești 450 lei(!!!). Ca să stai 2 luni (iulie, august) trebuie să plătești 900 lei. Deci pentru 2 luni plătești cît pentru 5 luni normal.
Pentru ca eu să stau în cămin 2 săptămîini trebuie să plătesc 225 lei, și la sigur că aeștea de la contabilitate vor rotungi cifra ori la 230 ori la 250. Și nu mi-ar fi jale să dau acești bani, dar mă gîndesc pentru ce eu naiba îi plătesc? De la 8 iulie apă caldă nu va mai fi, deci scaldăte în tazic, bucătăriile sunt închise, în timpul anului bucătăriile de la fiecare etaj sunt deschide(stau la etajul 4, unica bucătărie deschisă e la etajul 1, dacă vreau elementar să îmi fac un ceai treb să cobor 4 etaje să pun ceainicul pe aragaz și apoi să mă urc sus și iar să cobor 4 etaje să merg să iau deja apa fiartă și să mă urc sus. Asta în cazul în care doar ceai, dar ce fac atunci cînd vreau să fac o mîncare? Tîrîi ceaune și chestii pînă la etajul întîi. Simt că voi slăbi considerabil în aceste 2 săptămîini cu fuga asta la al patrulea, la primul). Căldură nu se dă ca iarna, deci căminul nu plătește pentru căldură. Și totuși pentru ce eu să plătesc 2oo și ceva de lei pentru 2 săptămîini?
Și cel mai interesant, cînd am achitat pentru cămin, nimeni nu mi-a spus, Veronica, stai puțin, tu o lună nu ai trăit în cămin, nu trebuie să o achiți. Dar am achitat-o și la toți le-a fost în cot, important banii în casă să vină. Acum cînd eu am nevoie să stau 2 săptămîini în plus, eu trebuie iar să achit. 
Mi-am băgat piciorul, am stat aici o săptămînă fără să achit nimănui nimic și lasă să îmi vină să îmi spună ceva, le bag cecul achitat cu o lună în plus pe gît. De mîine plec de aici. Și chiar slava bogu.
De la 1 octombrie voi trăi în Iași pentru un semestru. Interesant, ce fel e la ei sistema asta cu universitatea și cu căminul?